S-a gasit Lost

Lost este un serial, un adevarat smash-hit-thing-chestie. Este un fenomen international. Si tocmai pentru ca este si a tot fost de vreo 3 ani la moda sa te uiti la Lost, eu am avut o profunda reticenta fata de acest serial.

Dar, cu vreo doua luni inainte de bac, intr-o dimineata linistita de luni, ma plictiseam si am dat pe tv.torrents de unul dintre ultimele episoade din sezonul 3 din Lost. L-am luat si m-am uitat la el, apoi m-am uitat la un episod in spate apoi am luat toate episoadele (vreo 75-80 la numar) iar in vinerea aceleiasi saptamani m-am trezit cu serialul la zi. Ca sa intelegi. Sunt o persoana obsesiva, cand ma apuca dispozitia de a vedea ceva, de a ma juca ceva sau de a asculta ceva nimic nu-mi sta in cale (nu vrei sa ma vezi indragostit), cu exceptia oboselii pentru ca dupa 15 ore din vreun serial/joc incep sa te doara ochii si nu mai poti fi atent la ce se intampla asa ca accepti sa te culci.

Oricum, ideea e ca in primavara anului trecut Lost a luat o lunga pauza pana ieri cand au pornit sezonul 4. Eu nu stiam ca ieri urma sa inceapa dar am dat pe aici si pe aici de aceasta informatie asa ca am pus mana pe “Lost - webisodes” (de fapt nista scene ce nu au fost introduse in serial si care-l centreaza pe Michael Dawsan si pe fiul sau) iar astazi m-am trezit cu un chef nebun de a ma gasi pierdut prin acea lume fantastica/horror/dramatica/romantizata/thrillerita a serialului atat de apreciata.

Eh, nu ma chinui sa-ti explic sau sa-ti povestesc acum. Ideea e ca daca ai vazut 2-3 episoade inseamna ca ai de gand sau ai vazut deja tot serialul pana la zi iar daca nu ai vazut nimic din Lost inseamna ca nu prea sti ce pierzi. Ma rog, te inteleg pentru ca si eu am fost in starea ta multa vreme dar… pe bune ca nu sti ce pierzi.

Cel mai interesant lucru in Lost, o caracteristica ce probabil a facut serialul faimos, este flashbackul care face personajele palpabile si le da o viata inainte de momentul actual. Spre deosebire de celelalte seriale ce au flashbackuri ocazinale si calatorii in trecutul personajelor din cand in cand, Lost este un serial ce te va duce episod de episod, in trecutul unui personaj, ba mai mult, se produc legaturi intre povestile din trecutul personajelor si momentele actuale sau posibile. Este un adevarat labirint de o complexitate si un misticism aparte ce te leaga tot mai puternic de acest serial.

Odata cu finele sezonului 3, producatorii stiind ca nu mai au decat doua sezoane ca sa incheie seria, s-au oprit din flashbackuri dar nu au elimint ideea de povesti paralele intr-un episod ci au introdus flashforwordul si astfel aflam ce se intampla cu personajele dupa ce reusesc sa plece de pe insula.

Da. Sezonul 4 incepe cu un recap de 40 de minute, probabil cea mai eficienta si cea mai neplictisitoare recapitulare pe care am avut ocazia s-o vad, producatorii folosindu-se de vocea anosta, mandra si (im)pertinenta a unuia dintre cele mai urate personaje din serial, Ben. Acest episod nu intra totusi in sezonul propriu-zis, fiind numit, ca toate recapitularile americane, episodul 4×00 dintr-un serial.

Primul episod propriu-zis al serialului este in acelasi timp o poveste despre viitorul lui Hurley. In acelasi timp, in trecut, pe insula, personajele se lupta cu problema “este sau nu este scaparea, acea nava venita” si de acolo se fac doua tabere. Una a lui Jack si cealalta a lui Locke. Ma rog. As putea sa-ti vorbesc despre cele doua personaje antagonice sau despre antagonismul dintre Sawyer si Jack sau despre relatia dintre Kate, Sawyer si Jack sau despre multe alte teme propuse de Lost dar eu zic totusi sa tragi o okiada peste serial. Merita.

P.S. Nu stiu de ce dar mereu fac relatia dintre Lost si Damien Rice. Nu stiu exact de ce.

P.S. 2 Exista site-ul lost romanesc precum si un forum al fanilor Lost din rom. Poate mergi si vezi. Eu nu m-am dus, de lene

P.S. 3 Daca stii serialul, uita-te totusi si la 4×00 pentru ca e un recap foarte reusit, dupa umila mea parere.