Pentru cei care iubesc istoria…
Nu stiu exact cand a intrat in viata mea aceasta creatura de o frumusete aparte. De o violenta, de o tandrete si de un dorinta aparte in a se repeta. Imi aduc aminte de primele zile in care-am vazut-o. De primi ani. Eram doar prieteni. Ne jucam adesea printre cartile din clasele primare si ne placea sa fim apropiati pentru ca, intr-o oarecare masura o intelegeam; pentru ca nu era atat de complicata si pe deasupra, uneori imi puteam vedea, reflectate in ea, propriile ganduri.
Nici nu stiu exact cand, din joaca, ne-am atins pentru prima data cu adevarat. Se purtase o vreme inainte de acest moment intr-un mod aparte. Devenise mult mai usor de enervat, mult mai greu de reconciliat si mereu, mereu ma tachina, uneori reusind sa ma raneasca. Probabil era in primii ani de seminar. Atunci cand cartile prin care calatoream impreuna devenisera un pic mai groase, mai multe si mai complexe. Am iubit-o sincer probabil de prima data cand am vazut-o dar odata cu propria-mi maturizare anumite idei mi-au rasarit si odata cu ele o dorinta din ce in ce mai puternica de apropiere.
Ne sarutam adesea in patul meu, cu luminile aprinse. Ea se lasa dezbracata de mainile mele tandre ce atingeau cu finete, foaie dupa foaie, mangaind-o si simtind-o, cuprinzand cu ochii pe cat posibil din frumusetea si din senzualitatea ei. Adesea ii faceam schite neclare si lipsite de valoare, pentru ca n-am fost niciodata bun atunci cand a trebuit sa desenz Istoria, iar ea parea indiferenta, poate uneori zambea ca o mama iubitoare cu acel “esti prost dar te iubesc”, aparte. Cu acea candoare irezistibila ce ma facea s-o laud prietenilor. Nu ma intelegeau toti… probabil nici nu aveau cum.
Totusi, prin ultimii ani de seminar, un om mult mai batran ca mine, mi-a povestit despre Istorie asa cum reusise el s-o cunoasca de-a lungul multilor lui ani. Nu l-am crezut initial. Nu vroiam sa-l cred. Acele multe cuvinte ale lui mi-au schimbat insa cu totul perceptia asupra ceea ce inseamna Ea. Mi-a spus ca Istoria, asa cum o vedeam eu, era doar un artificiu gol si reverentios al parintilor uneori rau-voitori. Ca adevarata Istorie pleca de langa mine dupa ce ma saruta pe frunte si danseaza nebuneste cu intrebatori si filozofi, se dezbraca si se lasa pictata de genii. Intra in asternuturile celor mai batrani si se lasa descusuta, centimetru cu centimetru de catre ei. Se lasa atinsa de toti si toti o iubesc in felul lor. Toti o inteleg in felul lor si unii dintre ei facusera o adevarata arta in a explica modul in care-o vad.
Ciudat este ca, desi sunt o fiinta geloasa, in acest caz n-am respins aceasta iubire a vietii mele. Ba chiar din contra, in prima noaptea, dupa revelatia primita, in care ne-am putut atinge, in prima noapt, dupa aflarea adevarului, in care culmile dezmatului atingeau intimitatea noastra, am incercat sa-i descos buzele si ochii de un stralucitor rosu sangeriu. Am incercat sa-i descopar fiecare por si am vrut sa-i fac tot ceea ce batranii ii facusera si inca multe altele pe care urma sa le descopar. Vroiam sa fiu original si s-o impresionez. Mi-a zambit, si-a dat seama ca stiam ca ma insala. Stiam ca-i o curva. Totusi, am realizat ca iubirea mea nu se disipase si mi sa oferit cu toata caldura pe care-o puteam suporta.
Stii, eu am fost unul dintre cei fericiti. Am iubit-o inca de pe cand o credeam inocenta si sincera, probabil ca multi altii, dar nu m-am casatorit cu ea. Am adus-o in patul meu. Am atins-o pe cat de tandru am putut iar ea s-a lasat atinsa. Ne-am iubit adesea si ne-am certat adesea dar mereu cu o candoare si in acelasi timp cu o violenta aparte. Totusi, nu am luat-o de nevasta. Ma gandeam uneori s-o fac dar gandul mi-a fugit repede din acel loc ce mi-ar fi adus moartea. Si acum o aduc uneori in patul meu si ne iubim ca prima data, doar ca acum n-o mai descopar asa cum o facusem prima data, acum o aprofundez. Istoria este cu adevarat o curva dar este o amanta pe cinste.
P.S. 1 Oare ea stie ca si eu o insel?
P.S. 2 Nu, literatura nu-i o curva. Literatura este un harem plin cu femei in care, daca intri, ai multe sanse sa nu mai poti iesi vreodata iar viata ta o sa ajunga sa devina un labirint infinit cu domnisoare aparte pe care le adori desi unele sunt hidoase iar altele doar urate iar unele, de o frumusete ingereasca.
P.S. 3 Da, invat la I.B.U.
P.S. 4 Sper ca n-am fost badarn prin acest text. Istoria e o curva! Literatura e un harem! Iar eu sunt un porc.
P.S. 5 De obicei nu vorbesc despre pozele pe care le pun la inceputul unui blogpost dar acum fac o exceptie (pentru ca merita). Poza face parte din colectia lui Dorian Cleavenger. Cautam initial o poza de-a lui Louis Royo dar am dat peste amalgamul asta de fantasy/gothic/S.F./erotic art si de acest Dorian. E putin modificata poza ca sa n-am probleme cu copygright-ul. Ma intelegi…
P.S. 6 ZEBRE!!!
P.S. 7 Cate P.S.uri… mi-e rusine.
Completat sub: r Din seria "Copilarie macinata" | Tagged: curva, dorian cleavenger, femeie, gingasie, istoria e o curva, istorie, iubire, literatura, louis royo, p.s., zebre






there was a picture of a naked girl in cartea de istorie and you jerked off to it, didn’t you!
Dudeeee… deci, nu tot ce faci tu fac si eu si vice-versa. Amintirile mele sunt ale mele si ale tale sunt ale tale.
Pi buni
P.S. Dar serios acusi, alta sursa de pornografie n-ai gasit in afara de cartea de istorie?
Sadly, i’ve never used a history books for those porposes. Poate in viitor.
la concluzia aia am ajuns speedreading your blog dude. Sti ca nu am rabdare de metaforele tale speudo-erotice si emo.
Good night.
Nici eu. Credeam ca inpartasesti cum e.
Stiu dude… pe bune ca nu sunt emo si nici pseudo-erotice, in blogul asta.
La fel… eu stau sa termin Planet ES.
Eu stau sa termin de citit Ringworld, si las compul aprins ca sa imi fac ratie pe torrents. Dude, mai am un examen, si la asta nu trebuie sa invat. Vrea usa merg undeva la fotografiat. Deci, cand sunt in buc ideal ar fi sa te gandesti la o destinatie si sa facem un roadtrip or something.
Tezeu, pe mine m-a surprins postul tau, in sensul ca nu credeam ca cineva poate scrie atat de personal despre istorie… Literatura, ok, de acord, dar istorie?… Si lasa-l pe cyber, daca-ti zice ca scrii emo; si mie imi mai spune cineva (tot in gluma) ca sunt emo, but who really cares?
corect este PS, PPS, PPPS…PPP..PP(de n ori)S…dar ce conteaza asta, continutul sa atraga, nu?
@Cyber: Dude… what roadtrip? Nu sti ca nu am carnet inca?
@Aujourd’hui: Am auzind vorbindu-se cu inflacarare chiar si despre munca pe santier (doar am parintii ingineri) asa ca istoria e chiar usor de agatat
Chiar ca si tu scri emo. Ar trebui sa facem club. Non-Emo, emo writers or smt.
@moi non plus: Da, asa-i corect. Cu multe P-uri. De fapt, important e sa atraga titlul. Teoretic, nu? Nu stiu, eu fac teologie nu marketing, din pacate.
P.S. Beaucoup de femme qui âme la français, je voix. (sau cum s-o scrie)
Deci… emo bloggers!
Cu toate ca pe bune acum, nici tu si nici eu nu suntem EMO!
) Doar ca tie-ti place istoria, iar mie-mi place sa aberez…
Daaaa! Adica nu…
Mi-am pus iconita. Sa vad daca ramane.
Cu cea mai mare placere
Si mie imi place Istoria,pentru ca ma face sa inteleg,are o logica. Dar o vad ca pe o materie si un domeniu in care iti poti gasi un joc–> adica sa castigi bani. Gandesc pragmatic,deci nu-mi poti spune mie ca e o arta…
Nu nu… eu cred ca n-ai inteles ce-am vrut sa spun prin text.
In primii ani de scoala toate informatiile din Manualul de Istorie erau Sfinte, odata cu trecerea timpului ajungi sa concluzionezi ca orice bucata de istorie poate fi intoarsa pe 100 de parti de catre 100 de oameni pentru a folosi propriilor cauze.
Se castiga bani din Istorie? Nu ma asteptam sa aud asa ceva…
Am dat peste articolul tau intamplator, cautand defapt altceva.
Eu sunt destul de fascinata de istorie, ma rog, putin mai mult, de timpul istoric si chestii din astea.
Si sper sa intru la Arheologie.
Oricum, desi nu prea m-a atins, ca fata, articolul tau, metaforele sunt foarte tari, am inteles ce ai vrut sa zici.
Nu credeam ca mai sunt persoane carora sa le placa atat de mult istoria.
10 pentru articol.